Â
âCaut particularul Či universalul ÃŪn fiecare spiritualitate. Sunt fascinat de constante: necesitatea de depÄČire a egoismului prin altruism, dobÃĒndirea seninÄtÄČii Či a pÄcii interioare, regÄsirea legÄturii cu natura, care trebuie respectatÄ. Či ÃŪn acelaČi timp ÃŪncerc sÄ ilustrez Či aspectele specifice. Cercetez comorile de sens pe care ni le oferÄ formele de spiritualitate Či ÃŪncerc, prin scrierile mele, sÄ ÃŪl iau pe cititor de mÃĒnÄ Či sÄ ÃŪl fac sÄ descopere ceva.â â ERIC-EMMANUEL SCHMITT
Â
Ãn cartierul parizian Belleville, cafeneaua La MuncÄ e un reper al bunei dispoziČii. Fatou, tÃĒnara patroanÄ, o senegalezÄ plinÄ de viaČÄ, Či-a cÃĒČtigat, cu veselia ei molipsitoare Či ČtiinČa de a asculta Či sfÄtui, o clientelÄ fidelÄ Či pestriČÄ. Simone, travestitul cu talent contabil, domnul Sophronides, filozoful pesimist, sau ÃŪnduioČÄtorul Robert Larousse, neobositul cititor de dicČionare, alcÄtuiesc o mare familie pentru ea Či pentru fiul ei, FÃĐlix, pe care ÃŪl creČte singurÄ. Dar echilibrul perfect al vieČii lor este spulberat ÃŪntr-o zi, odatÄ cu planurile de viitor ale lui Fatou, care devine brusc o umbrÄ. Pentru a-Či recÄpÄta mama, FÃĐlix, ajutat de pitorescul unchi Bamba, apeleazÄ la vraci Či vrÄjitori, care se dovedesc ÃŪnsÄ niČte Čarlatani. Fatou nu-Či va putea gÄsi liniČtea decÃĒt prin ÃŪntoarcerea acasÄ â pe malul fluviului Senegal. Sufletul ei, asemenea baobabului strÄvechi de lÃĒngÄ satul natal, este adÃĒnc ÃŪnrÄdÄcinat ÃŪn pÄmÃĒntul fierbinte al Africii Či se adapÄ din izvorul invizibil al energiei Či iubirii care animÄ tot ce e viu. Iar secretul acestui izvor ÃŪi va fi dezvÄluit Či lui FÃĐlix.